Daca te uiti pe strada in timp ce stai in coloana interminabila te bufneste rasul - nu prea lucreaza nimeni, santierul oricum e lasat in plata Domnului, asa ca lucru-nelucru, tot neterminat va fi pana la primavara. Cand va veni Apa Nova si va sparge de-a curmezisul noile bulevarde, in cautarea tevilor cu apa calda de pe vremea dacilor. Si cand se vor schimba, din nou, bordurile.

Pierdut pe o straduta perpendiculara cu Stefan cel Mare, blocat intr-o coloana cu alti destepti care incercasera fara succes sa sunteze ambuteiajul de 3 kilometri de pe bulevard, stateam si ma gandeam ce urmuzian ar arata Bucurestiul daca Primariei i-ar da prin cap sa bordureze blocurile jegoase, sa placheze cu marmura si granit casele nationalizate de pe care curge tencuiala, sau sa aduca niscai stabilopozi luati din digurile de la mare si sa le tranteasca frumusel in curtea oamenilor, drept monumente de arta avangardista, printre gunoaiele pastrate oricum de ei cu sfintenie.

Asa, un sir interminabil de borduri de la parter pana la etajul zece, puse una peste alta, dar cu atentie, sa lase loc pentru bannerele de panza gaurite pe alocuri care fac reclama la noile cartiere de blocuri, acoperind mizeria unor fatade care nu au mai vazut culoare de trei decenii.

Si garduri de sarma pe mijlocul bulevardelor, sa nu ne repezim unii la altii sa ne sfasiem, vazand ca celalalt se misca mai repede.

Sau milioane de stabilopozi pusi in fata Guvernului, ca o demonstratie tacuta a faptului ca am stat, stam si vom mai sta. Miliarde de borduri de 30x30x100, calitatea I-a, insiruite frumos de-a stanga si de-a dreapta incepand de la iesirea din bloc, din casa si din vagauni, si pana la serviciu. Ca sa stim ca suntem pe drumul cel bun, pe drumul catre Bordura de Apoi.

Citeam ca un domn aflat la varsta la care neamtul calatoreste in toata lumea pe banii de pensie a cazut intr-o groapa proaspata, de doar 6 luni vechime, si a murit rupandu-si gatul. Nesemnalizata, groapa. Drept urmare probabil ca Primaria de sector va face o noua licitatie de borduri, ca sa marcheze frumos locul. Cam asta-i treaba cu Bucurestiul.

Este greu sa nu devii cinic atunci cand in fiecare dimineata povestea se repeta. Cand nu ai alternativa, pentru ca acolo unde trebuie sa ajungi nu este metrou si transportul de suprafata este la fel de blocat. Cand nu intelegi de ce bulevardul care arata ca in palma este din nou ras, tuns si burdusit cu borduri in freza. Cand vezi ca autoritatile viseaza pasaje suprapuse si jdemiliarde de borduri intinse de la Pirinei la Urali in timp ce tu ai vrea doar sa te misti civilizat pe niste strazi putin largite, pe care sa nu se mai parcheze ilegal si pe care sa nu se mai intervina iresponsabil, intr-un trafic asistat de politisti cu IQ supraunitar.

Propun un exercitiu pentru toti cei responsabili de aceasta nebunie: mergeti pe strada pe care se plimba la ceas de seara domnul de mai sus. Si parcurgeti-o de ori de cate ori este nevoie. Da.

Bordura buna, Romania, oriunde-ai fi!

Adrian Mihaltianu, chief editor, Drive-test.ro