In acesti trei ani de cand tin site-ul drive-test.ro (dar si inainte) am batut tara asta in lung si in lat, insa niciodata nu am ajuns in Bucovina. Iata, vis implinit, si inca in ce stil! Daca ar fi sa rezum ce inseamna Bucovina pentru Romania, as scoate doar o propozitie de o banalitate infioratoare: Bucovina este coltul de Elvetie a Romaniei.

Si inca scriu cele de mai sus din Sapanta, unul dintre cele mai atractive locuri din Maramures. Dar care paleste puternic fata de frumusetea pe care mi-a fost dat s-o vad, chiar si pe ploaie si pe o vreme mohorata, pe micul circuit improvizat de dimineata, intre Gura Humorului, Solca, Marginea, Sucevita si Moldovita, cu final in intersectia de langa Campulung Moldovenesc.

Drumul National 17A, care porneste din Radauti si serpuieste apoi pe dealuri si munti spre sud-vest, spre Campulung, este fara indoiala cel mai frumos drum din Romania. Si repet, spun asta dupa ce am vazut nenumarate altele, inclusiv celebrul Transfagarasan sau superba Vale a Cernei.

Aproape ca am si uitat care e scopul declarat al Turului, si anume acela de a inconjura Romania cu doar 2 plinuri de motorina la volanul unui Sandero Diesel 1.5 dCi 85CP. Din fericire, masina n-a uitat, si a hotarat sa scada consumul la 4.4%, ceea ce imi da deja mari sperante ca voi reusi sa termin circuitul asa cum mi-am propus. Mai e mult pana departe insa...

Cateva coordonate tehnice: am parcurs pana acum 90km in Bucuresti si 840km pe acest traseu. Stilul de mers: ceva mai linistit decat de obicei. Linistitor este si faptul ca maramuresenii isi strabat satele cu circa 60km/h, nu cu 80-100 ca moldovenii. Dar asta nu inseamna ca am rezistat ispitei de a aborda serpentinele dintre Sucevita si Moldovita cu viteza. Iar consumul a crescut fara indoiala si din cauza faptului ca a trebuit sa tot urc si sa cobor, nemaifiind in stare sa tin consumul constant. Cei 400 de km pe care ii afiseaza la autonomie imi dau curaj sa cred ca vom alimenta totusi abia la Oradea.

V-am vorbit pe de alta parte despre cat de enervante sunt stergatoarele? Mai e un lucru enervant la ele: lasa un spatiu de circa 3 cm latime in stanga parbrizului, atunci cand ploua, spatiu pe care il umplu de apa si pe care practic il obtureaza. Apropo de obturat, sistemul de recirclare a aerului la Sandero nu este in stare sa se inchida complet, iar mirosurile de fum intra treptat in habitaclu. Iar pentru a termina cu maraielile, scaunul soferului nu are suport lombar, ceea ce se traduce prin dureri de spate. Not nice.

Am apreciat astazi manevrabilitatea foarte buna a lui Sandero. Pentru cateva minute chiar m-am lasat luat de val, abordand serpentinele asa cum as face-o cu orice masina moderne. Sandero nici nu cracneste. Motorul de 85CP este elastic, cuplul de 200Nm este absolut suficient pentru a avea mai tot timpul rezerve de putere, iar etajarea cutiei de viteze ii permite soferului sa isi dozeze foarte usor efortul, dar si sa depaseasca in scurt la nevoie.

Daca as fi fost cuminte, as fi putut duce fara indoiala consumul spre 4.2%. Aceasta este misiunea pentru ziua de maine, cand vom ajunge, cu ceva opriri la locurile mai interesante, la baile 1 Mai, de langa Oradea.

Pana atunci, noi ne vom odihni oasele in Sapanta. Nu la Cimitirul Vesel, ci la pensiunea Adi, un loc curat, simplu si generos pentru cei 70 de roni necesari unei nopti de cazare. Puteti urmari totul in sectiunea noastra dedicata. Puteti discuta despre consumul lui Sandero diesel pe site-ul www.daciaclub.ro

Tineti aproape!

Adrian Mihaltianu

Redactor Sef, 18 septembrie 2009