Proaspat iesiti din noul Opel Agila, cu care ne distrasem demential pe serpentinele de la Poiana Brasov, ne-am suit intr-un exemplar de seama al clasei medii, noua Honda Accord.

Trecerea a fost brusca si nemiloasa, insa nu pentru monovolumul lasat in urma, ci pentru cam toti reprezentantii clasei medii. Nu toti, dar aproape... Caci interiorul in dotarea 2.4 Executive Navig este pur si simplu aproape perfect. Si asta vine din partea unui carcotas asiduu cu privire la materialele cu care ne cadorisesc producatorii de masini chiar si atunci cand spargem peste 18.000 de euro pe ele.

Sa incep asa: de afara masina iti explica pe indelete ca e o japoneza rasata, dar nu are absolut nimic care sa te emotioneze. Designul este ceva mai reusit decat al modelului precedent, tusele sport sunt mai evidente, iar clasa ii este subliniata de dubla evacuare cromata. Insa per total nu este o masina al carei design sa te dea pe spate.

Caci de asta se ocupa motorul. Care are 'doar' 200 de cai la 7000 de ture, insa un cuplu de 234Nm disponibil la 4500 rpm. Combinatia asta ii permite sa atinga suta cu bataie de pe loc in doar 7.8 secunde (9.5 secunde in varianta automata), cel putin pe hartie. Caci in realitate vei reusi probabil sa cobori sub acest timp.

Desi in plaja de turatii sub 4000 rpm Accordul se comporta civilizat, cum treci de acest prag acceleratiile sunt fulminante, turometrul urca spre zona rosie intr-o fractiune de secunda, iar dupa nici trei clipiri din ochi te afli in fata primei curbe din traseul de test (care cuprinde, dupa cum bine stiti zona, cam toate tipurile de viraje si ace de par imaginabile, inclusiv o delicioasa curba de 180 de grade pe care o poti aborda extrem de tare). Moment in care incepe extazul.

Sa explic un pic. Majoritatea masinilor de clasa medie stiu ce inseamna sa iei curbele foarte tare. Prin 'foarte' se inteleg viteze care uneori ating 60km/h pentru acele de par si peste 130km/h pentru restul curbelor. Totusi, multe masini din clasa medie au un comportament de tip barca, data fiind apetenta lor catre confort (caci majoritatea soferilor nu le vor conduce, din fericire, la limita).

Nu asa stau lucrurile cu noua Honda Accord pe benzina (si subliniez: pe benzina). Pur si simplu orice am incercat nu a reusit sa o faca sa derapeze. Nu pot spune cu cat s-a rulat la coborare si la urcare pe traseul de test, dar pot spune ca aceasta masinarie este pur si simplu cu un cap deasupra tuturor concurentilor testati de mine pana acum. Sta fix acolo cu liderii germani ai clasei, chiar indraznesc sa spun ca-i depaseste.

Combinatia dintre un motor potent si o cutie de viteze manuala extrem de bine gandita ii ofera soferului satisfactii incredibile. Echilibrul intre cele doua punti este de zile mari. Pur si simplu masina te lasa sa scoti untul din ea, mentinandu-te in permanenta in limite de siguranta solide.

Pe parcursul testului am pastrat un ragaz in care sa pot admira interiorul, ecranul de navigatie bine dimensionat, pielea perforata de pe scaune sau materialele placute la atingere de pe usi. Nu mai comentez spuma urata din care e facut bordul, ci voi spune doar ca tot ceea ce este la indemana soferului sau pasagerilor in noul Accord iti ofera placere: tactila, vizuala, auditiva (insonorizarea e de zile mari).

Ca minusuri as aminti capacitatea mica pentru aceasta clasa a portbagajului (460 litri), consola centrala prea incarcata de butoane, precum si pozitionarea oarecum ciudata si prea in spate a montantilor fata. Spatiul interior insa este enorm, locurile de stocare abunda iar pozitia la volan se regaseste cu usurinta.

Nota 10 cu felicitari pentru acest model, pe care il dedic tuturor pasionatilor de sofat din Romania. Sincer, mergeti, testati-l, si apoi mai vorbim. Nu, nu va uitati spre diesel, caci acela este o alta poveste, din cu totul alt film. Care film si ce poveste, imediat, in articolul despre Honda Accord 2.2i-DTEC.

Evident, vom reveni cu un articol de drive-test complet, pe distantele pe care v-am obisnuit, cat de curand.

O alta parere cu privire la Accord puteti vedea in clipul video realizat de jurnalistul auto timisorean Radu Micu, de la Oglinda Retrovizoare. www.ogr.ro