|
Spatele unui Golf GT este cam singurul care tradeaza bestiuta de sub capota din fata, si asta pentru ca GT-ul are o teava de evacuare dubla. In rest, diferentele optice fata de un model Golf V de serie sunt minimale.
Pur, simplu si fara pretentii in culoarea alba, Golful GT nu imi spunea prea multe la iesirea din parcarea de la Porsche Bucuresti Nord, si nu mi-a spus prea multe pana dincolo de Otopeni. In mod mirabil, motorasul de 1.4 litri torcea linistit, nervozitatea la care ma asteptam nu se facea simtita, si faptul ca elementele de diferentiere intre un GT si un Golf V normal sunt prea putine m-a facut sa ma uit cu atentie sa vad daca nu cumva am gresit masina.
"GT"-ul gravat pe volan m-a readus la realitate, si cum am scapat din chingile traficului de la iesirea din Bucuresti i-am dat bice.
Pana sa spun ce a facut masinuta asta cand a fost calcata pe coada, doar o vorba si inchei prezentarea generala: daca alte masini care au 170 de cai sub capota incearca sa impresioneze prin design si prin agresivitatea look-ului, Golful GT impresioneaza doar prin performante.
Din aceasta cauza, oamenii nu se prea dau la o parte daca vii mai tare pe banda a doua, si uneori veti fi garnisiti chiar cu flashuri din partea unor masini fara pretentii, care cred ca daca masina pare mica, la fel stau lucrurile si in privinta dotarilor tehnice. Cei 100 de metri cascati intre GT si 'atacatori' in cateva secunde arata insa care este ordinea lucrurilor.
Si ordinea lucrurilor este asa: Golf GT rulz. Sau uber alles, in fine. Sa vedem de ce.
|