Eram in mijlocul Baraganului, cum cotesti stanga prin spatele padurii Tamaduianca. De fapt, o cam lasasem in spate, intr-un nor de praf, semn al unui decembrie mult prea secetos, care n-a mai lasat pic de apa in pamant. Eram intr-un Q3 si nu-mi venea sa cred ceea ce tocmai facusem.
Sa explic. Atunci cand spui Audi Q3 te astepti sa fie vorba de o masina care doar pretinde ca e SUV dar nu e, se preteaza doar corporatistelor care vor sa urce bordurile din oras fara sa strice masina, sau baietilor cu bani care nu-si permit un Q5 sau, evident, un Q7. Adica o masina de fite si cam atat. Ba mai mult, cand privesti un Q3 vezi din primul moment ca e gandit pentru asfalt, apoi iti amintesti ca inaltimea sa va strica cu siguranta tinuta in viraje, ca greutatea suplimentara si forma non-aerodinamica vor duce in sus consumul, dar mai ales ca singurul avantaj al unor astfel de crossovere, si anume pozitia mai inalta la volan, este dezamorsat de vizibilitatea mai slaba in laterale, ceea ce ingreuneaza strecurarea prin trafic si parcarea.
Ei bine, testul cu noul Q3 mi-a pus la incercare aceste prejudecati si mi-a rasturnat un pic ierarhiile. Caci acest raspuns la BMW X1 al celor de la Audi a fost gandit pe indelete, iar asta se vede doar atunci cand il testezi. Pe larg asadar...